Traista ciobanului, poveste cu rime.
Poveste scrisa de catre Georgeta Moraru
A fost odata un cioban,
Un cioban batran de tot,
Dupa barba, eu socot
C-avea nouazeci de ani!
Si traise-n viata lui
Doar pe coama muntelui.
Seara, stelele, pe rand
Il vedeau pe mos, facand
Foc de aur din gateji;
Cainii mari, cu ochii treji,
Se-asezau in jur, tacuti,
Langa mieii cei micuti;
Si-ntre oile buluc,
Picotind, de somn nauc,
Tot clipea privind in jur,
Un magar...
Mosul le spunea povesti,
Ba cu fapte vitejesti
Despre zmei si Feti Frumosi
Ba cu babe si cu mosi,
Una cate una luata
Din traistuta lui vargata,
Cum o alta nu gasesti:
Traista plina cu povesti.
... Sa-l asculte, nu venea
Decat turma lui de nea,
Urechila, cinci dulai
Si-ntunericul din vai...
Astfel treceau serile
Si cu ele verile
Si-ntr-un ceas de asfintit,
Mosul nostru a murit,
Cum mor toti la vremea lor...
Turma, fara pazitor,
Cu magarul trist in frunte,
S-a pornit prin vai de munte
Sa-si gaseasca alt cioban...
...Parasit ape-un bustean,
Traista a ramas in urma,
Fara mos, si fara turma!...
Ratacind asa-ntr-o doara,
S-a oprit pe-un pom o cioara.
S-a uitat incolo-ncoace:
Liniste in jur si pace!
Tot privind, vazu de-odata
Traista cea minunata.
Traista de cioban? Halal!
Ce ospat, cu cascaval!
Topaind prin iarba-nalta,
Cioara-n jurul traistei salta
Si smucind-o jos, de-a dura,
Ii desface legatura.
Unde-i branza? Unde-i casul?
Cioara ti-ai gasit nanasul!
Iata-n traista nu-i nimic!
...Tac povestile chitic!
Croncanind de suparare
Ea se pierde-n departare,
Falfaind in zbor, greoaie...
Iarba sub zefir se-ndoaie
Si prin fosnetul ei bland,
Greierii se-aud cantand...
Stau povestile in sac
Si ingrijorate, tac,
Dar asteapta mult si bine
Ca ciobanul nu mai vine..
S-o fi dus in luna-n stele
Si o fi uitat de ele ?!...
Statu-Palma-Barba-Cot
Spuse primul:
- Eu socot
C-ar fi bine sa pornim
Pe cioban sa ni-l gasim!
Da, asa e, bine spui!
Striga toti in jurul lui
Si tiptil, iesind duium,
Au pornit cu toti la drum.
Fat-Frumos, viteaz de fel,
Scoase spada de otel
Si mergand in fruntea lor
O porni dupa pastor.
Cale lunga au umblat,
Tara toata-n lung si-n lat,
Cautand ciobanul drag
Dar nici urma de mosneag.
Obosite s-au oprit
Care, unde-a nimerit:
Pe valcele, pe campii
Sau prin cranguri aurii,
Sus in muntii cei salhui,
Sau pe malul raului,
Ori s-au asezat molcum
Pe la margine de drum.
Ca sa aiba loc sub soare,
Ele luara chip de floare
Subtiri ca si inalta
Stand mai multe laolalta.
Pe tulpini atarnate,
In traistute innodate
Stau povestile tacute,
Povestind cu glasuri mute.
Stau in calea tuturor
Si asteapta pe pastor.
Mosul de va fi sa treaca,
Floricica lor saraca
Ii va face plecaciuni;
Iar traistute cu minuni,
Aninate de tulpina,
Il asteapta ca sa vina
Si cu vorba-i batraneasca,
Basmele sa istoriseasca...
